marți, 8 mai 2012

***o intamplare din viata unei femei usoare***


***o intamplare din viata unei femei usoare***

M-am primenit si aranjat cum am stiut eu mai bine. Niciodata nu am impresionat cu formele mele, cu frumusetea mea. De multe ori renuntam la o parte din tariful stabilit inainte, doar pentru ca barbatii, clientii mei, sa-mi spuna (oare cat pot fi de sinceri barbatii?!) ce le-a placut mai mult la mine. Cei mai multi mi-au raspuns ca zambetul si mainile mele sunt interesante si doar foarte putini mi-au vorbit despre picioarele mele. Cred ca fata de alte colege am compensat printr-un anume fel de apropiere si de ce nu prin gingasie si inteligenta la urma urmei.
Georgel, baiatul care se ocupa de noi (el ne stabileste clientii, ne scoate la masa la restaurant si ne mai cumpara una alta) ma sunase si imi spuse sa cobor in fata blocului de garsoniere unde locuiesc. Trebuia sa-l astept acolo in statia de autobus, pentru ca putea sosi din moment in moment sau intarzia, cel mult jumatate de ora. Nu am rezistat decat 5 minute in statie datorita caldurii insuportabile si a soarelui dogoritor. Am o mica alunita pe spate si de cand la televizor au anuntat  ca e un risc crescut al cancerului de piele, ma protejez si acopar exagerat.
Pe trotuarul de vis-à-vis sub un corcodus nu prea inalt era o zona de umbra si racoare. Am trecut strada, claxonata si fluierata pofticios de niste mitocani pe scuter, apoi mi-am aprins o tigara. La cateva minute vad un chinez care se apropie de mine. Imbracat in culori batrancioase, cu pantofi ponositi, sa fi avut intre 40 si 50 de ani. Imi cere un foc cu un accent  acceptabil. Nu trage decat vreo doua fumuri, arunca tigara pe asfalt si ma priveste insistent. Incerc sa nu-i dau atentie si ma prefac uitandu-ma in agenda telefonului. Cauta cu privirea prin copac corcoduse si rupe 2-3 fructe mici, verzi, stralucitoare, necoapte.
Tuguindu-si buzele intr-un fel incredibil, roade corcodusele ca un harciog, pana la samburi, pe care ii  arunca pe trotuar. Se apropie si ma intreaba cat l-ar costa serviciile mele. Il refuz calma dar insista cu aceeasi intrebare, apropiindu-se si mai mult, moment in care langa noi franeaza brusc o masina germana cu geamuri fumurii din care coboara 3 persoane asiatice, probabil tot chinezi, cu sabii si pistoale. Il inconjura intr-o fractiune de secunda si il introduc cu forta in masina apoi dispar in viteza. Imi reaprind o tigara, speriata.
As fi putut sa-i salvez viata acelui om.
.................................................................................................................................................
Georgel ma suna si imi spune sa fiu pregatita. Diseara voi merge in cabina la Julio Iglesias.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu