***o nunta si un semn prevestitor***

***o nunta si un semn prevestitor***

Au iesit cu totii pe treptele Casei Casatoriilor pentru poze. Fotograful dirija cu fermitate felul in care trebuiau pozitionati  tinerii casatoriti, nasii, prietenii.  Bogdan, sotul, admira rochia de mireasa a sotiei. Mara, sotia, isi admira buchetul si nu-si putea lua ochii de la bijuteriile imprumutate si bineinteles de la rochie.

Urma poza finala. Un efect estetic deosebit era dat de lansarea porumbeilor albi din colivia argintata si frumos ornata cu flori. In  toata saptamana dinaintea evenimentului fericit, Bogdan i-a ingrijit cu cea mai mare atentie, le-a dat apa si le-a cumparat boabele cele mai bune.  

Au urmat trei flashuri. La al patrulea, fotograful face semn unuia dintre ajutoare sa deschida colivia. Porumbeii  planeaza prin fata insurateilor si dispar in vazduh,  in timp ce nuntasii  aplauda si striga cuvinte de sanatate si incurajare.

Toata lumea era fericita si nimeni nu banuia ce o sa se intample. Deodata, din inaltul cerului,  cade un gainat  semilichid, verzui-auriu, lipicios, urat mirositor, pe parul, sanii si pieptul Marei.

Pana si acordeonistul a incetat sa mai cante si a inceput sa chicoteasca. Soacra a sarit cu o batista umezita in graba, sa stearga rochia miresei. Mara a izbucnit intr-un plans isteric si a aruncat buchetul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cel acuzat a fost Bogdan. Aproape toti au banuit ca boabele cu care a ghiftuit porumbeii nu au fost de cea mai buna calitate. Mireasa a lipsit aproape o ora pana ce rochia a fost curatata pe cat a fost posibil. In dreptul petelor s-a cusut cate un trandafiras din matase bleu-marin, apoi a parfumat din abundenta rochia. (Cei care au avut curajul sa  danseze cu Mara au glumit pe seama ei. “Arata si miroase ca un Dalmatian” )

Doar  Bogdan o consola recurent: “Iti dai seama ce noroc o sa avem in viata?”….